Un studiu in a cità rurale di Goondiwindi, Queensland, in Australia, hà scupertu chì u cuttone tagliuzzatu trasfurmatu in rifiuti tessili per i campi di cuttone hè beneficu per u terrenu senza alcun effettu negativu. È pò offre prufitti per a salute di u terrenu, è una suluzione scalabile à a grande situazione mundiale di i rifiuti tessili.
Una prova di 12 mesi nantu à un prughjettu di splutazione agricula di cuttuni, sottu a supervisione di i spezialisti di l'ecunumia circulare Coreo, hè stata una cullaburazione trà u Guvernu di u Queensland, Goondiwindi Cotton, Sheridan, Cotton Australia, Worn Up, è Cotton Research and Development Corporation sustinuta da u scientistu di u terrenu Dr Oliver Knox di UNE.
Circa 2 tunnellate di tessili di cuttuni fora di vita di Sheridan è tute di u Serviziu d'Urgenza Statale sò state trattate à Worn Up in Sydney, trasportate à a splutazione agricula "Alcheringa", è sparse nantu à un campu di cuttuni da l'agricultore lucale, Sam Coulton.
I risultati di a prova suggerenu chì tali rifiuti puderanu esse adatti per i campi di cuttuni da i quali sò stati raccolti una volta, invece di esse ghjittati in discarica, ma i partenarii di u prugettu devenu ripete u so travagliu durante a stagione di cuttuni 2022-23 per validà sti primi risultati.
U duttore Oliver Knox, UNE (sustinutu da a Cotton Research and Development Corporation) è un scientistu di u terrenu sustinutu da l'industria di u cotone hà dettu: "Almenu a prova hà dimustratu chì ùn hè statu fattu alcun dannu à a salute di u terrenu, cù l'attività microbica ligeramente aumentata è almenu 2.070 kg di equivalenti di diossidu di carbonu (CO2e) mitigati per via di a scomposizione di sti vestiti in u terrenu invece di in discarica".
«A prova hà sviatu circa duie tunnellate di rifiuti tessili da a discarica senza alcun impattu negativu nantu à a piantazione, l'emergenza, a crescita o a racolta di u cuttone. I livelli di carbone di u terrenu sò rimasti stabili, è l'insetti di u terrenu anu rispostu bè à u materiale di cuttone aghjuntu. Ùn pareva ancu esse nisun effettu negativu da e tinture è e finiture, ancu s'è sò necessarie più prove nantu à una gamma più larga di prudutti chimichi per esse assolutamente sicuri di questu», hà aghjustatu Knox.
Sicondu Sam Coulton, un agricultore lucale di campi di cuttuni hà facilmente "inghjuttitu" u materiale di cuttuni tagliuzzatu, dendu li fiducia chì questu metudu di compostaggio hà un putenziale praticu à longu andà.
Sam Coulton hà dettu: "Avemu spargugliatu i rifiuti tessili di cuttuni uni pochi di mesi prima di a piantazione di cuttuni in ghjugnu 2021 è à ghjennaghju è à a mità di a stagione i rifiuti di cuttuni eranu guasi spariti, ancu à u ritmu di 50 tunnellate per ettaru".
«Ùn mi aspetterebbe micca di vede miglioramenti in a salute di u terrenu o in u rendimentu per almenu cinque anni, postu chì i benefici anu bisognu di tempu per accumulassi, ma eru assai incuragitu chì ùn ci era micca impattu negativu nantu à i nostri terreni. In u passatu avemu sparghjitu rifiuti di sgranatrice di cuttone in altre parti di a splutazione è avemu vistu miglioramenti drammatici in a capacità di ritenzione di l'umidità in questi campi, dunque mi aspetterebbe listessu aduprendu rifiuti di cuttone triturati», aghjunse Coulton.
A squadra di u prugettu australianu avà migliurà ulteriormente u so travagliu per truvà i migliori modi pussibuli di cullaburazione. È a Cotton Research and Development Corporation hè dedicata à finanzià un prugettu di ricerca di trè anni nantu à u cumpostu di i tessili di cuttuni da l'Università di Newcastle chì esplorerà ancu u risultatu di e tinture è di e finiture è esplorerà modi per pellettizà i tessili di cuttuni in modu chì possinu esse spargugliati in i campi cù e macchine agricule attuali.
Data di publicazione: 27 di lugliu di u 2022
